adidas yeezy boost 350 v2 black red more detailed images adidas yeezy 350 boost v2 glow in the dark adidas yeezy boost 350 v2 glow in the dark adidas yeezy boost 350 v2 glow in the dark adidas yeezy boost 350 v2 semi frozen yellow glow in the dark adidas yeezy boost adidas yeezy boost 350 v2 black green release date adidas yeezy boost 350 v2 dark green yeezy boost 350 v2 black copper by1605 adidas yeezy boost 350 v2 copper release date adidas yeezy boost 350 v2 olive green summer 2017 adidas yeezy boost 350 v2 dark green drop date adidas yeezy boost 350 v2 black green release date buy adidas yeezy boost 350 v2 black white online adidas yeezy boost 350 v2 black white yeezy boost 350 v2 red copper green adidas yeezy boost 350 v2 beluga solar red adidas yeezy boost 350 v2 beluga solar red release info yeezy boost 350 v2 black red by9612 adidas yeezy boost 350 v2 black red release date

Sanatate pentru toata familia

Nutriţie şi sănătate: ce ar trebui să ştie toată lumea

nutrition-counseling

Nutriţie şi sănătate: ce ar trebui să ştie toată lumea

Ce trebuie să mâncăm pentru a fi sănătoşi? Cum putem slăbi? Care sunt dietele care funcţionează şi de ce? Toate aceste întrebări iscă nesfârşite controverse în rândul publicului, căci în ziua de azi suntem bombardaţi cu informaţii contradictorii. Numeroasele surse de informare (şi de dezinformare) au făcut ca, în prezent, majoritatea oamenilor să aibă senzaţia că ştiinţa nu a obţinut încă răspunsuri clare în ceea ce priveşte cel mai important aspect al vieţii noastre: nutriţia.

Această impresie este falsă. Specialiştii au ajuns la un consens în ceea ce priveşte cea mai mare parte a aspectelor relevante despre dietă şi sănătate, însă o bună parte a publicului nu cunoaşte acest lucru. Motivul este simplu: mesajele contradictorii care sunt transmise de companii, experţi şi pseudo-experţi pentru a-şi comercializa produsele şi serviciile. Acestea sunt folosite deseori pentru a induce publicului o stare de confuzie cu o rezolvare simplă: „nu e foarte complicat să trăieşti sănătos, trebuie doar să urmezi sfaturile mele”. De asemenea, ei exagerează (uneori chiar dincolo de limita adevărului) anumite beneficii ale produselor recomandate şi anumite pericole ale unor alimente pentru a atrage clienţi.

„Industria alimentară adoră confuzia şi astfel apar situaţiile în care «într-o zi ni se spune că un produs este sănătos, iar a doua zi că nu este». Făcând nutriţia să pară un subiect confuz, aceste companii încearcă să obţină încrederea publicului”, explica nutriţionistul Andy Bellatti într-un interviu acordat Lifehacker.

Bellatti spune că ne pot păcăli chiar şi anumite principii aparent sănătoase, cum ar fi „consumă totul în cantităţi moderate”. Nutriţionistul spune că „principiile de bază ale unei alimentaţii sănătoase au rămas neschimbate timp de decenii: consumaţi multe fructe şi legume, cât mai puţin zahăr şi alegeţi mai degrabă alimentele care nu au fost procesate sau rafinate. Problema cu ideea «moderaţiei» este faptul că sună bine în teorie, dar în practică nu este la fel de utilă. Companiile producătoare de alimente procesate adoră să o folosească, afirmând că produsele lor «pot face parte dintr-o dietă sănătoasă». Totuşi, în situaţia în care consumaţi pizza, cereale cu zahăr, sucuri, chips-uri şi fast food, fiecare dintre acestea într-o cantitate moderată, alimentaţia dumneavoastră va cuprinde în mare parte produse din această categorie”.

În acest caz, cum putem afla ce este cu adevărat sănătos şi ce nu? Kamal Patel, masterand în sănătate publică al universităţii Johns Hopkins, a lansat în acest scop site-ul examine.com, în care o echipă de cercetători specializaţi în nutriţie, biochimie şi statistică colectează şi analizează toate studiile ştiinţifice relevante pentru a evidenţia efectele diferitelor alimente şi suplimente alimentare asupra sănătăţii umane. Din 2011, de când a fost lansat site-ul, cercetătorii au petrecut mii de ore pentru a identifica cele mai relevante informaţii despre substanţele nutritive şi suplimentele alimentare cele mai folosite, oferind o perspectivă obiectivă asupra acestora, fundamentată ştiinţific.

Iată câteva dintre concluziile la care au ajuns cercetătorii referitoare la cele mai importante teme asupra nutriţiei:

Cum putem să slăbim?

Răspunsul oferit de ştiinţă este unul simplu: mâncaţi mai puţin.

Diferitele diete sau suplimente recomandate de doctori şi nutriţionişti ar putea face mai uşor de acceptat o alimentaţie mai săracă în calorii, însă elementul cheie constă în reducerea caloriilor consumate.

Studiile efectuate până acum arată că structura dietei dumneavoastră (câte calorii obţineţi din carbohidraţi, câte din grăsimi şi câte din proteine) este mai puţin importantă decât cantitatea totală de calorii consumate. Cercetările au ajuns la o concluzie fermă: o balanţă net negativă a energiei (cu alte cuvinte, consumarea unui număr mai mic de calorii decât are nevoie corpul) este singura metodă de scădere în greutate.

De asemenea, cercetările ştiinţifice arată că nu contează nici ora la care mâncaţi, nici câte mese obişnuiţi să aveţi într-o zi, ci doar cantitatea totală de calorii.

De ce funcţionează, în acest caz, anumite diete la modă? Din acelaşi motiv: pentru că reduc cantitatea de calorii consumate.

Spre exemplu, oamenii care adoptă „dieta paleo” tind să consume alimente mai săţioase (mai bogate în proteine, fibre şi apă) sau care conţin mai puţine calorii per kilogram (datorită conţinutului de apă, un kilogram de broccoli conţine mai puţine calorii decât un kilogram de cereale).

De asemenea, persoanele care adoptă „dieta ketogenică” (săracă în carbohidraţi) consumă mai multe grăsimi şi proteine, ce sunt mai săţioase, săturându-se deşi consumă mai puţine calorii. Totodată, anumite studii sugerează că persoanele obeze au o reacţie modificată la serotonină, neurotransmiţător sintetizat cu ajutorul carbohidraţilor, astfel că atunci când renunţă la glucide ele nu mai au „pofte”. Mâncând mai puţin, datorită saţietăţii, şi evitând poftele provocate de carbohidraţi, aceste persoane slăbesc în urma adoptării dietei ketogenice.

Cât despre dietele ce includ în ele o perioadă de post, în care nu se consumă nimic, explicaţia este simplă: este mult mai greu să consumăm mai multă mâncare în 8 ore decât în 16 ore. De asemenea, anumite studii sugerează că posturile lungi ar putea creşte consumul de calorii. Principalul motiv pentru pierderea greutăţii este, însă, cantitatea mai mică de calorii consumate.

Cum se transformă carbohidraţii în depozite de grăsimi în corp?

Carbohidraţii acţionează asupra grăsimii din corp în două moduri: prin transformarea directă în ţesut adipos şi prin insulină.

În primul caz este vorba despre procesul de lipogeneză de novo, prin care glucoza este transformată în lipide stocate ca grăsime corporală. De regulă, acest proces este ineficient, ceea ce face să fie mai puţin probabilă varianta stocării carbohidraţilor ca grăsime corporală în cantităţi mari.

În cel de-al doilea caz, carbohidraţii stimulează producţia de insulină, un hormon care intermediază metabolismul glucozei. Cercetătorii spun că ne putem gândi la insulină ca la un comutator care mută corpul din modul de „ardere a grăsimilor” în modul de „ardere a carbohidraţilor”.Această schimbare permite corpului să ardă carbohidraţi şi glicogen într-un ritm mai alert, însă reduce abilitatea acestuia de a pierde grăsime. Per total, corpul arde acelaşi număr de calorii, însă ce se schimbă este sursa acestor calorii.

Când insulina este stimulată în prezenţa grăsimii din dietă, această grăsime este stocată în corp şi nu este arsă, deoarece corpul foloseşte glucoza din glicogen.

Este important de înţeles că nivelul insulinei variază şi că afectează arderea grăsimilor proporţional. De asemenea, nivelul nu este niciodată la 0% (arde doar grăsimi) sau 100% (arde doar carbohidraţi), corpul folosind întotdeauna atât grăsimi, cât şi carbohidraţi pentru energie. Nivelul va varia în funcţie de dietă şi de activitatea fizică.

Care sunt beneficiile unei diete sărace în carbohidraţi?

Studiile arată că doar cantitatea totală de calorii consumate contează când scopul este scăderea în greutate.

Totuşi, o dietă săracă în carbohidraţi prezintă multe beneficii. Cercetările au arătat că persoanele care urmează o astfel de dietă au următoarele avantaje faţă de cele care au o dietă bogată în carbohidraţi:

●        un nivel mai bun al glucozei şi al insulinei à jeun

●        un nivel mai bun al colesterolului

●        un nivel mai bun al trigliceridelor

●        menţinerea masei musculare în timpul slăbirii

Author Info

VeianyAd

No Comments